In discursul cu care m'am prezentat ca prim-ministru la 22 Februarie 1939, am spus că mă ocupasem şi eu mult cu problema naţionalităţilor, sau, pentru a întrebuinţa un termen internaţional, cu aceea a minorităţilor. M'am ocupat de ea aici în ţară ca specialist al geografiei umane, şi chiar în străinătate, cu ocazia unor misiuni diplomatice, studiind esenţa şi caracterul popoarelor, diferinţele ce există între ele şi raporturile ce le leagă de pămăntul unde trăesc.

Afirm că nici în tară, nici aiurea nu-i o chestie care ar putea fi rezolvată pretutindeni şi în oricare privinţă după aceleaş norme. Şi chestia minorităţilor e o atare problemă. Constituţia maghiară oferă dealtfel posibilităti largi pentru dezlegarea acestor probleme, ceeace trebue să se facă în spiritul constituţiei şi al tradiţiilor noastre aşa ca, fiind bazaţa pe interesele tuturor cetăţeni, ea să servească spre fericirea tuturora.

[...]